Loading

Arta îmbrățișează brandurile #2

În urmă cu câteva săptămâni a avut loc a doua ediție a conferinței de marketing cultural “Arta îmbrățișează brandurile”, organizată de Tiberiu Mercurian de la Kculture, un brand care activează în domeniul marketingului cultural. Această întâlnire a fost un prilej bun ca să vorbim despre brandurile culturale și comerciale, despre interacțiunile dintre acestea și despre utilitatea parteneriatelor.

Evenimentul a fost structurat în 3 paneluri:

  • primul despre piața culturală
  • al doilea despre branduri culturale
  • al treilea despre brandurile comerciale.

Noi am asistat la primele două discuții și vă arătăm o parte dintre notițele noastre:

Arta îmbrățișează brandurile

Panel I

Participanți: Anda Becuț – Director de cercetare la Culturadata și Valentin Vasiloiu – Director General Eventim

Unde suntem ca și piață culturală în prezent?

Anda Becuț: Din 2005 realizăm barometrul de consum cultural și am încercat să urmărim toate domeniile culturale, de la cultura scrisă, până la industria de film, muzică, artele spectacolului etc. Este greu de vorbit despre un anumit stadiu al acestui moment, dar conform barometrului de consum cultural, pe primul loc se află privitul la televizor, urmat de ascultarea de muzică, vizionarea de filme și, în final, cititul (cărți, reviste, ziare). Interesant de subliniat: dintre industriile cu specific cultural, industria de carte contribuie cel mai mult la economia națională, comparativ cu, să zicem, industria de muzică sau de film.

Noile tehnologii au influențat foarte mult comportamentul de consum și de practică culturală (mai ales din perspectiva achiziție) – Anda Becuț.

Valentin Vasiloiu: Dacă la sfârșitul lui 2008 erau vreo 15.000 de bilete vândute, anul acesta avem undeva peste 1 milion de bilete comercializate. Din perspectiva noastră, ceea ce înțelegem ca fiind live entertaining (festivalurile, concertele mari etc) a avut o evoluție spectaculoasă.

Care sunt domeniile culturale cele mai consumate?

Anda Becuț: Evenimentele locale sunt pe primul loc, apoi mersul la cinema, la teatru, iar pe ultimele locuri ar fi opera și opereta, conform unui sondaj realizat de noi. Un lucru tare bun ar fi ca datele Eventim să fie conectate la cele ale Institutului Național de statistică (care nu acoperă și zona privată), ca să avem pe viitor o vedere de ansamblu asupra consumului cultural.

Față de alte țări, pe indicatorii pe care îi colectează și Eurostatul, stăm foarte prost, chiar suntem pe ultimele locuri din perspectiva lecturii, vizionării de filme la cinema și vizitarea muzeelor – Anda Becuț.

 

Arta îmbrățișează brandurile

Eventim face parte dintr-o rețea internațională, deci puteți face o comparație cu alte țări. Unde suntem noi?

Valentin Vasiloiu: Suntem puțin peste insignificant, din păcate. Noi știm bine piețele din Europa, iar România are ceva în plus față de celelalte țări vecine: potențial. Suntem 18-19 milioane de oameni, iar în domeniul nostru, de obicei, rezultatele sunt proporționale cu populația. În țările nordice, de exemplu, numărul de bilete vândute este aproape egal cu numărul populației. La noi, proporția este undeva la max 10%, cu 20-30 de procente sub media europeană.

  • Singurul progres notabil: numărul de festivaluri. Acum avem 3-4 festivaluri majore. Festivalul Enescu a devenit un simbol al muzicii clasice la nivel mondial. Din păcate, un progres semnificativ nu am semnalat în domeniul teatrului.

Cum stăm cu distribuția geografică?

Anda Becuț: Zonele de N-E și de S-V sunt mai puțin dotate din punct de vedere cultural. Zona de centru și de S-E stau foarte prost la infrastructura domestică (tot ce ține de dotarea gospodăriei, care facilitează accesul la consum cultural).

  • Ne dorim ca datele noastre să ajungă la cât mai mulți oameni. Avem o carte disponibilă pe www.culturadata.ro, iar oricine dorește informații în plus, ne poate scrie pe office@culturadata.ro.

Valentin Vasiloiu: Rolul unui organizator de evenimente este să asigure promovarea. Am întâlnit nenumărate cazuri în care cineva avea o idee de eveniment și considera că era suficient, dar apoi nu se întâmpla nimic pentru că nu își promovau evenimentul.

Din păcate, foarte puțini organizatori de evenimente au un plan de marketing bine pus la punct. Noi încercăm să-i ajutăm, să ne schimbăm un pic rolul, să fim și un partener de marketing și să ne asumăm rolul de promovare – Valentin Vasiloiu.

 Arta îmbrățișează brandurile

Panel II

Participanți: Oana Marinescu – Festivalul “George Enescu”, Miruna Berescu – Festivalul de Film “Anonimul”, Chris Simion – Festivalul de Teatru Independent Undercloud, Alexandru Tomescu – artist.

Cum v-ați construit acest brand? Dincolo de demersul artistic, ce este în spatele fiecărui brand pe care îl reprezentați?

Miruna Berescu: În 2003, când am început să organizăm Festivalul Anonimul, veneam cu un background solid de la Festivalul Dakino și nu am pornit neapărat de la ideea unui brand cultural sau cum să arate peste 10 ani. Ne-am întrebat mai mult dacă vom reuși să facem în așa fel încât să ajungă la oameni intenția noastră, cu conținutul nostru și să arătam de ce suntem un pic diferiți. Mai ales că suntem în Delta Dunării, cumva la capătul lumii, cum ne place nouă să glumim, iar dacă oamenii vin până acolo măcar o singură dată, credem că ne-am atins obiectvul. În câțiva ani, după ce oamenii au început să vină, să ne cunoască și să vadă cum ne facem treaba, lucrurile au mers din ce în ce mai ușor.

Oana Marinescu: Sunt în situația fericită și în același timp provocatoare de a intra într-un proiect cultural care era pe deplin consolidat și care ajunsese la o maturitate. Festivalul George Enescu a avut prima ediție în 1958, iar eu am intrat în proiect în octombrie 2012. De ce am fost cooptată? Pentru că festivalul ajunsese la o dimensiune foarte mare și avea nevoie de ceva nou, ceva în plus care putea să vina din exterior.

  • Am intrat cu o misiune foarte clara: să ajut festivalul să se prezinte așa cum este el, să-l ajut să crească în continuare. Pe partea de creștere, am avut o obsesie: să-l duc cât mai aproape de publicul larg, de tinerii care nu au mers neapărat până acum la un concert, oameni care pot să considere că muzica clasică este ceva dificil.
  • Ne-am dus foarte mult in direcția aceasta. Am vrut să arătam ce nestemată avem. Festivalul Enescu vorbește despre un geniu al României, despre George Enescu. Am vrut să-l arătăm pe George Enescu în povestea lui extrem de umană, dar în același timp să prezentăm povestea unui supraom.
  • Sunt adepta cunoașterii geniilor din cultura noastră. Am vrut să arătăm cum putem învăța de la artiștii care vin în România. Cum pot artiștii români să învețe de la artiștii străini care vin în România,  cum pot ei să înveâe descoperind muzica lui Enescu.

Chris Simion: Din 1994, de când a apărut prima mea carte, până în 2016, am avut privilegiul să întâlnesc oameni importanți care au susținut toate trăznăile pe care le-am avut în minte. În 2016, pe 25 august, am lansat inițiativa Grivița 53. Pe scurt: am vândut casa bunicii, iar cu banii respectivi am cumpărat un teren pe strada Grivița, la Nr. 53. În 3-5 ani sperăm să construim primul teatru independent din România. De 70 de ani nu s-a mai construit un teatru privat, ultimul fiind Teatrul Notarra, al lui Liviu Ciulei. Vreau să fac un spațiu independent pentru oamenii care au încredere în talentul lor artistic.

Arta îmbrățișează brandurile

Alexandru Tomescu: Nu știu câți artiști pornesc la drum și își zic: ia să-mi construiesc eu un brand. Atunci când ești artist și chiar trăiești intens acest lucru, toate preocupările tale sunt legate de arta ta. Artiștii sunt absorbiți cu totul de această pasiune, dăruire.

  • suntem acum înconjurați de branduri și există mai ales printre muzicieni un fel de dihotomie: cei preocupați de promovarea lor și unii puriști care zic că artistul trebuie să fie preocupat doar de arta sa pentru că în rest totul se întâmpla de la sine.
  • în realitate, dacă vrem ca muzica pe care o cântăm să ajungă la oameni, trebuie să ne adaptăm și să folosim metodele de comunicare potrvite.
  • brandul este ca un fel de caleașcă, iar caii care pun în mișcare brandul sunt mecanismele de comunicare.
  • personal, am avut șansă să o întâlnesc într-un moment cheie pe Aneta Bogdan, de la Brandient, care mi-a zis ceva ce nu avea nicio legătură cu Paganini, cu Bach, cu ce mă preocupa pe mine atunci. Mi-a zis: îți trebuie neapărat o semnătura, un logo. Nimeni nu avea atunci așa ceva, iar acum, la ani de zile distanță, încep să înțeleg cât de important și de vizionar a fost acel moment.
  • mi-am dat seama la un moment dat că, pentru a atinge standardele de calitate, nu mai este ok ca artistul să întindă roll-up-ul înainte de concert, să care bannere etc. Trebuie să construiești o echipă, sa delegi către alți oameni. Am avut șansa de a găsi o echipă foarte bună.

Un concert este un moment, dar până acolo contează mult cum comunici, cum arată afișul ș.a.m.d. Sunt foarte multe elemente care nu au nimic de a face cu muzica și care vin să întregească senzația aceasta finală, susține Alexandru Tomescu.

Arta îmbrățișează brandurile

Publicul și artișii festivalurilor

Oana Marinescu: în general sunt două lumi, contează ca această întâlnire să nu fie conflictuală. Trebuie să ai grijă în momentul în care propui o linie de comunicare, să nu bruschezi artistul.

Omul de comunicare trebuie să aibă o mare delicatețe si să creeze un spațiu artistului, în care acesta să se poată exprima, să-l ajute să se desfășoare, dar și să corecteze anumite lucruri care țin de relația lui cu publicul – Oana Marinescu

  • specialistul de comunicare trebuie să deschidă niște punți. La  Festivalul Enescu a fost foarte dificil pentru că, în primul rând, ai de comunicat festivalul în sine, iar apoi ai peste 2.000 de artiști străini care vin în țară, fiecare dintre ei reprezintă un actor de comunicare, cu propriiile reguli, povești și acțiuni. Și noi trebuie să devenim o interfață pt a-i aduce pe acești oameni aproape de publicul din România.

Miruna Berescu: avem un public fidel care are încredere foarte mare în selecția noastră, care își caută cazare de la începutul anului, în condițiile în care noi publicăm lista de filme cu cc. 2 săptămâni înainte de festival.

Fiecare dintre voi ați interacționat cu branduri comerciale. Cum a fost?

Miruna Berescu: am avut experiențe plăcute și mai puțin plăcute. S-a întâmplat să renunțăm la un partener pentru că nu ne ajutam deloc reciproc, am decis să oprim colaborarea după un an. Avem și parteneri care stau alături de noi de foarte mult timp. Asta ne și dorim să obținem: un număr mic de parteneri pe termen lung. 

Oana Marinescu: atunci când mergi să negociezi o finanțare pentru un proiect cultural, nu poți oferi o garanție, iar sponsorii au nevoie de o garanție înainte ca procesul artistic să se întâmple. Dacă compania nu are înțelegerea, deschiderea față de actul artistic, riscul să intri într-o relație conflictuală este foarte mare. La Festivalul George Enescu, pachetele de sponsorizare au o valoare ridicată pentru piața din România pentru că și vizibilitatea pe care o oferă festivalul este uriașă, iar costurile pe care le are festivalul sunt foarte mari. Aici am întâmpinat probleme cu anumiți sponsori care doreau exclusivitate. Le-am explicat că fiind un proiect din bani publici, nu putem asigura exclusivități. Un produs cultural este un act artistic. Orice companie trebuie să respecte actul artistic. Este important ca toată lumea să înțeleagă lucrul acesta și ce presupune comunicarea unui produs cultural.

Arta îmbrățișează brandurile

Chris Simion: până acum 3 ani de zile relația cu sponsoriii era foarte flower-power, adică relaxată. Am avut norocul să am prieteni care să ne ajute cu sponsorizări când am avut nevoie. De 3 ani de zile a început coșmarul power-point. Poți să ai o relație bună cu un sponsor fără a-l deranja și fără a fi ostentativ, iar el să beneficieze de avantajele platformei tale de comunicare.

Alexandru Tomescu: oamenii se opresc de foarte multe ori asupra restricțiilor: să nu foșnesti, să nu tușesti, să nu etc și se pierde din vedere esența. Orice act artistic are puterea de a emana o energie, care trebuie să-i învăluie pe cei din public, să-i facă să vibreze. Se naște un univers fragil. Și așa că uiți și de telefoane, și de floricele și de multe alte lucruri.

Arta îmbrățișează brandurile

Gata, cam asta am apucat să ne notăm noi. Sperăm să vă fie de ajutor pentru festivalurile și evenimentele voastre și, de ce nu, să vă ascultăm povestind la următoarea ediție.

Felicitări echipei de organizare pentru un eveniment atât de reușit! Ne pare rău că nu am putut sta și la ultimul panel, dar la anul sperăm să nu mai ratăm nimic.

Credit foto: Alina Usurelu Photography.

 

Leave a Reply

X