Loading

FITS 2017 în afara lui Baryshnikov

Anul acesta am ajuns pentru prima dată la FITS și ne-am promis că de acum înainte nu vom mai rata nicio ediție. Atât de mult ne-a plăcut.

Până mergem la ediția următoare, vrem să vă povestim cum a fost experiența noastră acum. Nu vom insista pe subiectele care au fost deja discutate (nu, nu scriem despre Mikhail Baryshnikov sau despre Vertigo), ci vrem să vă spunem ce am văzut, ce ne-a plăcut cel mai mult din tot ce-am văzut și ce sfaturi avem pentru 2018, dacă vă convingem să mergeți într-o vacanță la Sibiu pe parcursul festivalului. 

Cum a fost organizarea, cât de ușor ne-am orientat prin oraș? 

Primul lucru pe care l-am observat atunci când am ajuns în Sibiu a fost felul în care era semnalat festivalul în mai toate spațiile din oraș. 

În vecinătatea Pieței Mari, a Pieței Mici, a zonei pietonale și  în toate locurile cu spectacole în aer liber exista un panou uriaș cu programul festivalului. Ni s-a părut o idee frumoasă și foarte practică. Era un fel de invitație pe care organizatorii o adresează sibienilor, ca aceștia să știe când au loc spectacolele și să se poată bucura de toată atmosfera stradală.

festivalier
Foto credit: Paul Băilă

Apoi, tot legat de partea de organizare, ne-a mai plăcut infrastructura festivalului, dacă o putem numi așa. Organizatorii au pus la dispoziție curse speciale, iar imediat după ce se termina o piesă de teatru la Fabrica de Cultură sau la Spațiul BRD Scena 9, te puteai urca în autobuz și ajungeai în centru în cel mult 10 minute.

Voluntarii FITS erau peste tot, în punctele în care existau spectacole. Îți răspundeau politicos la orice întrebare, te ajutau atunci când aveai vreo nelămurire în legătură cu un eveniment din cadrul festivalului și, în orice situație, erau oameni de bază pentru toți fanii FITS de pe teren. Fără ajutorul voluntarilor, cu siguranță lucrurile s-ar fi desfășurat mai greu, așa că le mulțumim și noi pentru tot.

Și ca o mică completare aici, unul dintre invitații internaționali de la Bursa de Spectacole ne-a povestit că a fost preluat de la aeroportul din București și adus în Sibiu cu mașina de un sibian voluntar. Pe drum au avut o discuție despre cât de important este festivalul pentru Sibiu și cum încearcă și el, ca locuitor al orașului, să ajute așa cum poate. Invitatul internațional părea chiar impresionat și am avut un sentiment de mândrie.

Cum a fost atmosfera festivalului?

Ne-a plăcut atmosfera de sărbătoare care era prin tot orașul, faptul că oamenii, de la cei mai în vârstă și până la cei mai mici, se aflau pe stradă și participau cu adevărat la toate activitățile.

E multă bucurie la Sibiu în perioada FITS și este destul de molipsitoare, din fericire. Vă recomandăm să mergeți în 2018 și să vă convingeți. 

festivalier
Credit foto: Paul Băilă
festivalier
Credit foto: Cristi Cojocaru

Ce spectacole ne-au plăcut cel mai mult?

Ne-am bucurat că am avut ocazia să mergem la reprezentații pe care altfel nu am fi avut cum să le vedem. Poate doar dacă am fi călătorit în China, Taiwan, Franța sau Israel, dar știm cu toții că atunci când vizităm țări stăine, și mai ales îndepărtate, nu reușim să găsim neapărat bilete la spectacolele pe care ne-am dori să le vedem. 

Așadar, dintre toate momentele artistice la care am asistat la FITS 2017, preferatele noastre au fost:

1. “Doar cu negru pictează Macbeth” (Macbeth: Paint it, Black!), un spectacol creat de Our Theatre & Ryuzanji Company

Cum vă sună un Macbeth în taiwaneză? Interesant, nu? Așa am zis și noi și bine am făcut.

A fost o experiență inedită cu totul. De la scenografie, la felul în care au transmis emoții, costume alese cu grijă, unele personaje atât de bine construite încât ni s-a făcut frică (ne referim la actrița care a interpretat-o pe Lady Macbeth și care a fost extraordinară), momente de tensiune maximă care au fost echilibrate cu un strop de amuzament, sunete de fundal care au susținut suspansul. Plus un final memorabil: instrumentistul Sakamoto Hiromichi a luat un “flex” și a făcut un solo total neașteptat și de mare efect. 

Info FITS: Spectacolul „Doar cu negru pictează Macbeth” este o versiune a operei lui Shakespeare, bazată pe producția japoneză a companiei Ryuzanji din 2015, care l-a introdus pe Shakespeare într-un cadru asiatic contemporan. Producția a fost realizată în stilul Ryuzanji: cu un aer realistic, se bazează foarte mult pe o corporalitate viguroasă și este foarte energică, folosindu-se des de prezența actorilor în alcătuirea scenică.

festivalier
Credit foto: Paul Băilă
festivalier
Foto credit: Paul Băilă

2. “Taina sufletului” (Inner Landscapes), autor şi regizor: Philippe Genty, Franța

Acest moment artistic nu seamănă cu nimic din tot ce-am mai văzut noi până acum.  Imaginați-vă cum este să spui o poveste despre natura umana cu ajutorul dansului și a muzicii, cu momente de umor și de angoasă bine echilibrate, cu proiecții video care să te ajute să transmiți ceea ce nu poți face prin voce, dar în egală măsură să îți ofere senzația de libertate și de fluiditate a actului artistic. A fost, pe scurt, un spectacol despre călătoria unui om prin sufletul său, prin tot ceea ce îl transformă pe parcursul vieții, îl face fericit, trist sau neînțeles. Nu aveai cum să nu te regăsești într-una din ipostaze sau să nu recunoști unele momente din propria ta viață.

Autorul, regizorul francez Philippe Genty, spune că: “Acest spectacol speculează imagini și folosește un umor incredibil în crearea de vise și metafore. „Taina sufletului” este o călătorie: călătoria unui om care împărtășește cu noi, prin imagini, marionete, dans și muzică, viziuni ale călătoriei sale interioare, o lume în care sublimul întâlnește spaima și poezia.”

festivalier
Credit foto: Sebastian Marcovici
festivalier
Credit foto: Dragoș Dumitru

3. “Caii cerului” (Horses in the Sky), Kibbutz Contemporary Dance Company, Israel

Evenimentul de dans care ne-a plăcut cel mai mult a fost Caii Cerului, al trupei Kibbutz Contemporary Dance Company, din Israel. Dincolo de coloana sonoră care a fost un spectacol în sine, ne-a impresionat maniera în care au construit momentele de dans, cu mult aplomb și determinare, cu aproape niciun moment de respiro, ca într-un carusel aflat mereu în mișcare.

Pentru noi, finalul a fost cel care a dat toată esența actului artistic și ne-a făcut să ne gândim la determinarea unor oameni de a muta munții în fiecare zi, în ciuda tuturor problemelor care apar pe parcurs.

festivalier
Foto credit: Maria Ștefănescu
festivalier
Foto credit: Adi Bulboacă

4. “În aplauzele voastre…Omul-Circ” (Circus-Man), un spectacol de David Dimitri

Nu ne putea imagina cum arată un spectacol de circ interpretat de un singur om, dar după ce am văzut Circus-Man, cu David Dimitri, am înțeles că este posibil. Am avut în primul rând o audiență foarte simpatică, formată în foarte mare măsură din copii de diferite vârste și părinții lor care păreau să se distreze într-un mare fel.

Rând pe rând au fost: acrobații, mers pe sârmă în același timp cu un recital la trompetă (care a și sunat foarte bine) și multe alte momente de circ contemporan cu un aer foarte fresh și foarte captivant pentru noi toți. Punctul cheie a fost numărul Ghiuleaua umană, atunci când David Dimitri s-a catapultat de la un capăt la celălalt al cortului de circ, a pornit în viteză pe sârma înclinată și a ieșit din cort prin acoperișul acestuia. Apoi am fost cu toții invitați  afară, să vedem mersul pe sârmă care a marcat, de fapt, încheierea spectacolului. Am plecat de acolo cu o stare tare bună și cu un zâmbet uriaș.

festivalier
Foto credit: FITS
festivalier
Credit foto: FITS
festivalier
Foto credit: Cristian Cojocariu

Cum s-au văzut partenerii festivalului?

Și aici sunt câteva lucruri de punctat. Ne-am bucurat să vedem cum companiile s-au adaptat și au propus activări care să completeze și să susțină festivalul. Spre exemplu, cei de la Raiffeisen Bank au avut o mascotă uriașă care se plimba pe parcursul zilei prin Piața Mare și care îi distra pe copii și pe trecători.

Cei de la Staropramen au prezentat prin diferite restaurante și cafenele o serie de scenete cu personaje din dramaturgia universală, iar la final se organiza un concurs și se ofereau ca premiu bilete la spectacole de teatru din cadrul FITS. Noi am câștigat un astfel de concurs și așa am ajuns să vedem “În aplauzele voastre…Omul-Circ”. Așa că, transmitem mulțumiri echipei Staropramen.

Și nu în ultimul rând, BRD împreună cu Scena9 (o platformă pe care o urmărim zilnic și pe care o recomandăm) au fost gazdele spațiului Redal Expo și l-au transformat într-un loc în care spectacolele de dans contemporan au putut fi puse în valoare. Acolo am văzut Caii Cerului, despre care am povestit mai sus.

festivalier
Credit foto: Paul Băilă

Ce recomandăm pentru edițiile viitoare?

Este bine de știut că anul 2018 va fi unul important pentru FITS: va marca a 25-a ediție a festivalului. Știm deja perioada în care va avea loc, așa că vă recomandăm să o notați în calendar: 8 – 17 iunie 2018. 

Ce recomandări avem:

  • să consultați cu mare atenție programul și să încercați să ajungeți la cât mai multe spectacole, să le alegeți și pe cele de peste mări și țări pe care poate nu aveți cum să le vedeți altfel, dar și pe cele românești care arată cu totul diferit în spritul festivalului.
  • să nu fiți pe fugă, ci chiar să vă faceți timp și să vă bucurați de toată experiența. Sunt spectacole care transmit foarte mult și aveți nevoie de momente de respiro între piesele pe care le vedeți.
  • să mergeți și la evenimentele stradale, să vedeți bucuria oamenilor de toate vârstele, să simțiți cu adevărat esența unui festival de amploare, așa cum este FITS.

În final, vă lăsăm cu una dintre fotografiile care ne-au plăcut mult anul acesta (felicitări fotografilor care au făcut o treabă extraordinară) și cu multe felicitări pentru echipa FITS & Bursa de spectacole (aici revenim cu detalii zilele acestea – lucrăm la un material amplu).

Să ne revedem cu bine în 2018!

festivalier
Credit foto: Paul Băilă

Leave a Reply

X